În ultimele decenii, călătoria la Sf. Munte Athos a devenit din ce in ce mai accesibilă romanilor, după ce multe secole așa ceva era greu de realizat, datorită dificultăților și costurilor prohibitive şi mai apoi barierelor politice.

Pentru un român credincios, un pelerinaj la Sf. Munte Athos (pelerinaj la Athos) este un eveniment special, de mare impact. Credem că recepția acestui eveniment spiritual ar trebui îmbogățită la maximum.

Sunt semnificative cuvintele părintelui Daniil Cotescu de la Sf. M. Vatoped, citate de Dan C. Mihăilescu în volumul său „Oare chiar m-am întors de la Athos ?Nu înțelege mai nimic cel care vine prima dată la Athos. După cinci, șasea drumuri, veți începe să pricepeți ceva… Dar abia de la al zecelea încolo …” .

Neînțelegerea evocată în aceste fraze are printre motive și concentrarea prioritară a pelerinului începător pe aspecte mai puțin spirituale ale călătoriei, improvizarea soluțiilor, organizarea deficitară a logisticii, alegeri proaste de program. Poate că o pregătire atentă ar putea elibera mult timp și emoție pentru scopul principal al pelerinajului : rugăciunea, meditația, apropierea de Domnul. Și poate, ca efect, începutul priceperii să se petreacă mai devreme decât în 5-6 drumuri.  Ne-am gândit că prin această lucrare să ajutăm la așa ceva.

Iată de ce credem că este util să punem la dispoziția unui viitor pelerin (sau chiar unuia care a întreprins deja un pelerinaj sau două) sfaturi care să îi reducă riscul de nereușită sau risipa de resurse, inclusiv aceea de timp și efort.

Mai ales pentru cineva care a fost deja la Sf. Munte Athos, sau măcar în excursie în Grecia, unele informații pot fi deja cunoscute. Le-am inclus totuși pentru că ar putea fi de folos cuiva.  Cititorul va alege singur ce îi e de folos din aceste detalii.

Cartea a fost concepută într-un format de buzunar, pentru a facilita consultarea ei în timpul călătoriei.

Intră în planurile Chiliei ca într-o eventuală ediție ulterioară, în afară de corecțiile aduse eventualelor erori, despre care discutăm în prezentarea generala a acestui website, să extindem descrierile de trasee şi să aducem alte adăugiri care pot fi de folos.

 

1        Introducere

1.1       De ce mergem la Sfântul Munte

Una dintre cele mai importante destinații de pelerinaj pentru creștinul ortodox de oriunde o constituie Muntele Athos. Considerat printre cele mai luminoase făclii ale ortodoxiei contemporane, este un loc special de reculegere, rugăciune, spiritualitate. Pentru românii credincioși el a reprezentat din vechime şi până azi un far călăuzitor care i-a atras irezistibil. Dacă în secolele trecute o călătorie la Sfântul Munte reprezenta o încercare grea din cauza distanței mari, drumurilor periculoase și costurilor greu de acoperit,  și în cea mai mare parte a secolului XX Sfântul Munte a fost greu accesibil românilor din cauza barierelor artificiale ridicate de dificultatea trecerii frontierelor. Deceniile recente au adus însă facilități de călătorie nemaiîntâlnite până acum (transport ieftin şi rapid, deplasare liberă în interiorul Uniunii Europene, costuri accesibile) și, în consecință, numărul închinătorilor români a crescut considerabil. Din păcate însă, o parte dintre cei care se decid să facă acest act deosebit sunt mai puțin informați despre ce se întâmplă acolo, urmând să descopere, prin încercări, într-o măsură mai mare sau mai mica, câte ceva din miracolul locului. Ne străduim prin această lucrare să facilităm întrucâtva această descoperire. Nu este o întreprindere ușoară, pentru că detaliile sunt numeroase şi complexe, uneori sursele sunt contradictorii, şi, mai ales, avem de-a face în ultimii ani cu o dinamică a schimbărilor destul de accentuată : apar drumuri forestiere noi, orarele transportului se modifică, la fel și aspectele legate de ospitalitatea pentru pelerini în unele lăcașuri. În toată lucrarea prezentăm situația existentă în momentul apariției acestei cărți și ne promitem să facem tot posibilul ca în eventuale ediții ulterioare să punem la zi informațiile utile.

Această ediție conține deja multe modificări fată de cea precedentă, tocmai din cauza evoluției menționate.

Cel care plănuiește un pelerinaj la Sfântul Munte şi căruia i se adresează în special această carte, ar trebui întâi să-și pună întrebarea ce dorește să caute acolo. Singurul scop care justifică pătrunderea unui mirean în Grădina Maicii Domnului trebuie să fie rugăciunea și reculegerea.

                                            Vârful Athon, septembrie 2017

Vom  căuta să identificăm diferența între “pelerin” și “închinător”.  Noțiunea de “pelerinaj”, folosită în foarte multe religii,  se referă la o călătorie întreprinsă în scopuri religioase, spirituale, călătorie care, de cele mai multe ori, comportă un anumit nivel de dificultate, de disconfort.  Accentul nu este pus neapărat pe acțiunea întreprinsă la ținta călătoriei, ci mai degrabă pe sacrificiul îndurat.  În biserica ortodoxă însă, concentrarea este asupra obiectivului : rugăciune, reculegere, închinare. În limba greacă cuvântul “pelerinaj”,  proskynesis  înseamnă prosternare, venerare. Adică închinare. Considerăm că utilizatorul acestei cărți este un ÎNCHINĂTOR, dar care trebuie să își organizeze eficient pelerinajul.

Trebuie s-o spunem de la început : dacă nu ești animat de credință adevărată, poate că e mai bine să renunți la ideea unei astfel de călătorii. Deși locul e interesant din punctul de vedere istoric, e pitoresc, e nepoluat de civilizația modernă, menirea lui este exclusiv spirituală. Acolo viețuiesc în condiții grele oameni care au renunțat voluntar la cele lumești ca să se roage şi să fie aproape de Dumnezeu, oameni care nu au nevoie de perturbațiile pe care niște turiști le induc,  voit sau nu. În plus, acei oameni sunt cei care au grijă de pelerini, să aibă un loc curat unde să doarmă, să aibă ce să mănânce, unde să se spele, şi toate astea fără să ceară nimic în schimb, decât participarea pelerinului la Sfintele Slujbe.  Cine caută turismul ar fi mai bine să încerce în celelalte două peninsule din Halkidiki, Kasandra sau Sithonia. Nu în Athos.

Credem că, pentru ca închinătorul român să se poată bucura pe deplin de marele eveniment pe care îl constituie în viața sa o călătorie la Sfântul Munte, este bine să înțeleagă măcar pe scurt  câteva aspecte generale legate de acest loc special. Fără îndoială, ar fi de mare utilitate lectura prealabilă a unor lucrări descriptive eventual dintre cele recomandate în bibliografia de la sfârșitul acestui ghid. În lipsa acestor lecturi, mai jos este prezentată sumar situația geografică, teritorială, organizatorică, administrativă, alte detalii care ar putea contribui la înțelegerea contextului la care pelerinul ar trebui să se aștepte.

 1.2       Orientare generală

                                            Peninsula Athos văzută de pe Vârful Athon

Teritoriul cunoscut la noi sub numele de Muntele Athos sau Sfântul Munte este cea mai estică dintre cele trei  peninsule ale regiunii Halkidiki, ea însăși o peninsulă mai întinsă din nord-estul Greciei. Athosul are o lungime de aproximativ 60 de kilometri și o lățime variabilă între 6 si 12 kilometri (vezi harta peninsulei la sfârșitul cărții). Pe toată lungimea ei este străbătută de o creastă a cărei înălțime creste dinspre nord (unde are aproximativ 300 metri) la sud (unde atinge aproximativ 2000 metri, vârful Athon). Această creastă, ca o coloană vertebrală,  coboară către mare până la cele două coaste opuse, cea de nord-est și cea de sud-vest. Versanții respectivi sunt în cea mai mare parte împăduriți cu castan sălbatic sau alte foioase. Extremitatea sudică, în zona Vârfului Athon, este aridă, stâncoasă cu multe grohotișuri,  cunoscută drept “sălbăticia Athosului” și este locul de nevoință al multor călugări sihaștri. Vegetația este de tip mediteranean, fauna sălbatică nu este, în general, periculoasă, poate cu excepția unor mistreți, șacali și mai ales vipere mediteraneene, toate, din fericire destul de rare. Vânturile preponderente bat dinspre nord si nord-est, astfel încât coasta sud-vestică este adăpostită şi deci mai propice pentru navigație, spre deosebire de coasta opusă, unde frecvent valurile puternice sunt un impediment în transportul naval …

7.3 Navigație GPS pe potecile din Sf. Munte Athos, cu ajutorul telefonului mobil inteligent

Pentru pelerinul care este obișnuit cu utilizarea unui telefon mobil inteligent (smart mobile) există aplicații care permit navigația pe potecile din Sf. Munte cu ajutorul unor hărți electronice descărcate în prealabil pe telefon (off-line) și a sistemului GPS integrat.

Una din aplicațiile cunoscute şi poate cea mai puternică prin funcțiile cu care este echipată şi prin interfața grafica ușor de utilizat este OruxMaps (www.oruxmaps.com) pentru telefoanele echipate cu sistemul Android. Descărcare ultimei versiuni a aplicației se face direct de pe site. Aplicația este gratuită.

Pe site – ul aplicației există un manual de utilizare care descrie în detaliu funcționarea acesteia şi modul de instalare a anumitor componente (hărți de diverse tipuri, elemente pentru vizualizări 3D etc). O hartă foarte buna pentru Grecia (Sf. Munte) se poate descarcă de aici : https://www.openandromaps.org/en/downloads/europe.

Câteva din funcțiile acestei aplicații (ilustrate cu capturi de ecran de pe telefon), utile pentru pelerinajul pe potecile din Sf. Munte :

  • vizualizarea unor trasee străbătute de alți pelerini și înregistrate în format electronic (formatele cele mai utilizate sunt .gpx și .kml). De exemplu, de pe site ul Friends of Mount Athos – FoMA (http://www.athosfriends.org/footpaths/footpaths_chart/), pot fi descărcate, vizualizate și urmărite în aplicație majoritatea traseelor cunoscute din Sf. Munte și parcurse de FoMA. În plus, traseele sunt însoțite de fișiere (format .pdf) cu descrierea potecilor în punctele de interes (waypoint – uri). Imaginile următoare sunt un exemplu pentru traseul pe potecă de la Sf. Pavel la Sf. Dionisiu :

 

  • construirea și înregistrarea unor trasee, direct pe harta afișată pe ecranul telefonului, fie cu funcția de căutare (search route) prin indicarea punctelor de plecare și sosire fie cu funcția de desenare, direct pe hartă (create)
  • urmărirea traseului în timp real utilizând funcțiile GPS Tracking on şi Follow the route. Funcție de sensul de mers pe traseul afișat, zonele în urcare sunt afișate cu nuanțe de roșu (mai intens pentru pantele accentuate) iar zonele în coborâre cu nuanțe de albastru ; zonele orizontale sunt afișate cu verde …

 

Dacă vreți să cumpărați ghidul îl găsiți aici …